Legalistica – problema cainilor in alte tari

(anca) Legislatie caini UK:

http://www.legislation.gov.uk/ukpga/Edw7/6/32/section/3
(4)Where any dog so seized has been detained for seven clear days after the seizure, or, in the case of such a notice as aforesaid having been served with respect to the dog, then for seven clear days after the service of the notice, and the owner has not claimed the dog and paid all expenses incurred by reason of its detention, the chief officer of police, or any person authorised by him in that behalf . . ., may cause the dog to be sold or destroyed in a manner to cause as little pain as possible.

Orice cîine prins si tinut 7 zile de politie sau la 7 zile dupa inminarea unei instiintari proprietarului prin care i se aduce la cunostinta “detentia” ciinelui, si daca proprietarul nu si-a preluat ciinele dupa ce a platit toate cheltuielile implicate de detentia ciinelui, ofiterul sef al politiei sau orice persoana autorizata de el in acest scop, poate determina vinderea ciinelui sau distrugerea (uciderea) ciinelui intr-un mod care sa cauzeze cit mai putina suferinta (ciinelui).

 

(anca) Legislatie caini Elvetia (Geneva): http://www.ge.ch/legislation/rsg/f/s/rsg_m3_45.html

Art. 39 Mesures administratives
1 En fonction de la gravité des faits, le département peut prononcer et notifier aux intéressés les mesures suivantes :

a) l’obligation de suivre des cours d’éducation canine;

b) l’obligation du port de la muselière;

c) la castration ou la stérilisation du chien;

d) le séquestre provisoire ou définitif du chien;

e) le refoulement du chien dont le détenteur n’est pas domicilié sur le territoire du canton;

f) l’euthanasie du chien;

g) le retrait de l’autorisation de détenir un chien;

h) l’interdiction de pratiquer l’élevage;

i) le retrait de l’autorisation de pratiquer le commerce de chiens ou l’élevage professionnel;

j) le retrait de l’autorisation d’exercer l’activité de promeneur de chiens;

k) la radiation temporaire ou définitive de la liste des éducateurs canins;

l) l’interdiction de détenir un chien.
2 En fonction de la gravité des faits, le département chargé de la police peut prononcer et notifier à l’intéressé sa radiation temporaire ou définitive de la liste des moniteurs canins.

Pe scurt
Art. 39 Masuri administrative
1 In functie de gravitatea faptelor, departamentul poate pronunta si notifica partile interesate in legatura cu masurile urmatoare:
[…]
f) eutanasia ciinelui
[…]

Ceva mai sus in legea asta sint mentionati maidanezii.

 

(anca) Legislatie irlandeza caini maidanezi

“” Stray dogs may be seized by the dog warden and the Gardaí and brought to the local dog pound. These dogs may be put down or disposed of if their owners do not claim them within 5 days http://www.dspca.ie/index.jsp?p=161&n=243

Legalistica Problema cainilor maidanezi – România, condamnata la CEDO intr-un caz privind cainii vagabonzi din Bucuresti

România, condamnata la CEDO intr-un caz privind cainii vagabonzi din Bucuresti (sursa cursdeguvernare.ro)

iulie 2011

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dispus, marți, ca statul român să-i plătească despăgubiri morale de 9.000 de euro unei românce care a fost atacată, în anul 2000, de 7 câini vagabonzi, pentru că autoritățile române nu au întreprins până în acel an nicio măsură eficientă pentru protejarea oamenilor de maidanezi.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, Curtea de la Strasbourg a constatat încălcarea art. 8 şi 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează dreptul la viaţă privată şi dreptul la un proces echitabil, în cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României.

”CEDO a apreciat cu majoritate (6 contra 1) că insuficienţa măsurilor luate de către autorităţi pentru a soluţiona problema câinilor comunitari, combinată cu lipsa unui remediu efectiv pentru prejudiciul produs, conduc la încălcarea articolului 8 din Convenţie”, a precizat MAE.

La momentul incidentului reclamat de femeia atacată de câini, Traian Băsescu deținea funcția de primar general al Bucureștiului de circa 4 luni. În primul său mandat la primăre, Băsescu a luat, însă, măsuri pentru eutanasierea câinilor vagabonzi, generând proteste ale unor organizații pentru apărarea animalelor. Potrivit statisticilor prezentate de Băsescu la finalul primului său madat de primar, în 2004, numărul cazurilor de oameni mușcați de câinii vagabonzi în București ar fi scăzut de la 1.500 pe lună la 200 pe lună.

Faptele reținute de CEDO:

–          La data de 24 octombrie 2000, reclamanta Georgeta Stoicescu a fost atacată, muşcată şi aruncată la pământ de 7 câini comunitari, în faţa casei sale din cartierul Pajura, Bucureşti. În urma atacului, reclamanta a fost rănită la cap şi picior (femur fracturat).

–          După atacul suferit, starea de sănătate a reclamantei s-a deteriorat, astfel încât la 4 iunie 2003 ea a fost încadrată în categoria persoanelor cu handicap. Reclamanta a început să sufere de amnezie, dureri de umeri şi picioare şi să prezinte dificultăţi în ceea ce priveşte alimentaţia. Femeia trăia într-o stare continuă de anxietate şi n-a mai părăsit domiciliul de teama unui alt atac.

–          Raportat la starea de fapt din speţă, CEDO a reţinut că, potrivit relatărilor mass-media, la momentul incidentului, numărul câinilor comunitari era deja o problemă veche, semnalată încă din anii 1990. De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, în anul 2000 numărul câinilor din Bucureşti se ridica la 200.000.

–          Cu privire la încălcarea articolului 8 din Convenţie, CEDO a reţinut că, în urma atacului câinilor comunitari şi a consecinţelor sale, reclamanta a suferit, în mod incontestabil, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic.

Ce NU au făcut autoritățile

–          Instanţa europeană a observat că autorităţile naţionale dispuneau la momentul incidentului de informaţii abundente şi detaliate cu privire la problema câinilor comunitari şi a pericolului pe care aceştia îl reprezentau pentru populaţie.

–          Mai mult, s-a reţinut că, încă înainte de atacul suferit de reclamantă, exista o bază legală pentru crearea unei structuri specifice de supraveghere a câinilor comunitari, iar aceste reglementări în materie au fost de mai multe ori modificate, în principal în ceea ce priveşte organizarea şi controlul acestei structuri.

–          S-a constatat că în ciuda reglementărilor legale existente, problema câinilor comunitari nu s-a îmbunătăţit.

–          CEDO a acceptat argumentul Guvernului României potrivit căruia responsabilitatea pentru problema câinilor comunitari revine şi societăţii civile. Sub acest aspect, s-a arătat că nu trebuie să se impună autorităţilor o sarcină excesivă sau insuportabilă în ceea ce priveşte priorităţile şi resursele.

–          Curtea a remarcat că nu s-a menţionat nicio măsură concretă pe care autorităţile ar fi  luat-o la momentul respectiv (în anul 2000 – n.r.) în vederea soluţionării problemei câinilor comunitari şi nu s-a demonstrat că legislaţia şi practica din acest domeniu ar fi fost de natură să acorde un remediu adecvat victimelor atacurilor câinilor comunitari.

–          Cu privire la situaţia particulară a reclamantei, s-a arătat că, în ciuda faptului că printr-o hotărâre nedefinitivă i s-a recunoscut dreptul la despăgubire, aceasta nu şi-a văzut satisfăcut dreptul la repararea prejudiciului, instanţele respingându-i acţiunea din motive procedurale.

Decizia CEDO arată cu degetul la autoritățile locale bucureștene din 2000

–          CEDO a apreciat cu majoritate (6 contra 1) că insuficienţa măsurilor luate de către autorităţi pentru a soluţiona problema câinilor comunitari, combinată cu lipsa unui remediu efectiv pentru prejudiciul produs, conduc la încălcarea articolului 8 din Convenţie.

–          În ceea ce priveşte încălcarea articolului 6[1] din Convenţie, s-a constatat că sarcina impusă reclamantei, de a identifica autoritatea responsabilă cu supravegherea organismului competent în ceea ce priveşte câinii comunitari, a fost disproporţionată, în condiţiile în care potrivit legislaţiei interne consiliile municipale sunt însărcinate să creeze structuri care să gestioneze situaţia câinilor comunitari şi primăriile sunt însărcinate cu punerea în aplicare a politicilor consiliilor municipale.

–          În consecinţă, Curtea a considerat în unanimitate că reclamanta nu a putut cere repararea prejudiciului pentru atacul suferit şi a concluzionat că nu a beneficiat de un drept de acces efectiv la un tribunal.

–          În temeiul articolului 41 din Convenţie, Curtea a obligat statul român să plătească reclamantei 9.000 EUR cu titlu de daune morale şi 20 EUR pentru cheltuieli de judecată.

Victima a murit in anul 2007, din cauze care nu au legătură cu speța de la CEDO, iar despăgubirile le primește soțul ei, care a continuat procesul, potrivit site-ului avocatnet.ro

Comunicatul oficial în engleză AICI.

Legalistica – trebuie aplicat codul OIE de la nivel mondial pentru eutanasierea cainilor maidanezi

ORGANIZAŢIA MONDIALĂ PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ACCEPTĂ EUTANASIA CA METODĂ!!!

Pentru problema câinilor maidaezi trebuie aplicate prevederile OIE (http://www.oie.int/en/about-us/). Organizatia Mondiala pentru sanatatea animalelor a elaborat in luna mai 2012 un cod (http://www.oie.int/index.php?id=169&L=0&htmfile=chapitre_1.7.7.htm)

Reducerea numarului de caini vagabonzi la un nivel acceptabil;
Cainii care sunt scosi din comunitate ar putea fi in numar prea mare sau nu se preteaza unei scheme de regazduire. Daca eutanasierea acestor animale nedorite este singura optiune, procedura trebuie efectuata conform reglementarilor Autoritatii Competente (a se vedea punctul 11 al Articolului 7.7.6.).

(comentariu primit pe blog)

Detalii am gasit aici: Caini maidanezi – pericol public

(anca) Organizatia Mondiala pentru sanatatea animalelor (http://www.oie.int/en/about-us/) a elaborat in luna mai 2012 un cod (http://www.oie.int/index.php?id=169&L=0&htmfile=chapitre_1.7.7.htm)
Capitolul 7 al acestui cod contine reglementari privind controlul cainilor maidanezi, puteti sa-l cititi in engl, pe scurt prevederile care mi-au atras atentia sunt:
Article 7.7.3.

Dog population control programme objectives
The objectives of a programme to control the dog population may include the following:
1. improve health and welfare of owned and stray dog population;
2. reduce numbers of stray dogs to an acceptable level;
3. promote responsible ownership;
4. assist in the creation and maintenance of a rabies immune or rabies free dog population;
5. reduce the risk of zoonotic diseases other than rabies;
6. manage other risks to human health (e.g. parasites);
7. prevent harm to the environment and other animals;
8. prevent illegal trade and trafficking.

Obiectivele programului de control al populatiei canine
Obiectivele unui program de control al populatiei canine poate include urmatoarele:
1. Imbunatatirea sanatatii si bunastarii cainilor cu stapan si vagabonzi;
2. Reducerea numarului de caini vagabonzi la un nivel acceptabil;
3. Promovarea dreptului de proprietate responsabil;
4. Suport in crearea si pastrarea unei populatii canine care nu sufera de rabie sau este imuna la aceasta;
5. Reducerea riscului bolilor zoonotice altele decat rabia;
6. Administrarea altor riscuri pentru sanatatea umana (ex. paraziti);
7. Prevenirea daunarii mediului si a altor animale;
8. Prevenirea comertului ilegal si traficului.

Article 7.7.6.
Control measures
The following control measures could be implemented according to the national context and local circumstances. Measures may be used in combination. Euthanasia of dogs, used alone, is not an effective control measure. If used, it should be done humanely (see point 11 of Article 7.7.6.) and in combination with other measures to achieve effective long term control.
Masuri de control
Urmatoarele masuri de control ar putea fi implementate conform contextuluii national si circumstantelor locale. Masurile pot fi utilizate in combinatie. Eutanasierea cainilor, folosita ca singura metoda nu este o masura de control eficienta. Daca este utilizata, ar trebui aplicata in mod uman (a se vedea punctul 11 al Articolului 7.7.6.) si in combinatie cu alte masuri pentru a realiza un control eficient pe termen lung.

Dogs that are removed from a community may in some cases be provided with health care (including rabies vaccination), sterilised, and released to their local community at or near the place of capture. This method is more likely to be accepted in the situation where the presence of stray dogs is considered to be inevitable and is well tolerated by the local community.

Cainilor care sunt luati din comunitate pot in unele cazuri sa li se ofere ingrijire medicala (inclusiv vaccinare impotriva rabiei), pot fi sterilizati si eliberati in comunitatea locala in locul de captura sau langa acesta. Aceasta metoda este mai probabil a fi acceptata in situatiile in care prezenta cainilor vagabonzi este considerata inevitabila si este bine tolerata de comunitatea locala.  (Comentariu Emilian: NU este inevitabilă şi NU este bine tolerată de comunitatea locală deci NU trebuie aplicată metoda relocării în teritoriu! – conform OIE)

This method is not applicable in all situations and may be illegal in countries or regions where legislation prohibits the abandonment of dogs. Problems caused by dogs, such as noise, faecal pollution, bite injuries and traffic accidents, would not be alleviated as dogs are returned to the local community and their movements are not restricted. If the local community has owned dogs, and sterilised dogs are released, consideration should be given to the risk that this could encourage abandonment of unwanted dogs. In the situation where many dogs are owned, a population control programme that focuses on neutering and responsible ownership may be more appropriate.

Aceasta metoda nu se aplica in toate situatiile si poate fi ilegala in tarile sau regiunile in care legislatia interzice abandonul cainilor. Problemele cauzate de caini, cum ar fi zgomotul, poluarea din cauza excrementelor, rani provocate de muscaturi si accidente in trafic nu ar fi diminuate daca cainii sunt returnati in comunitate si nu se restrictioneaza mobilitatea acestora. Daca comunitatea locala are caini cu stapani si cainii sterilizati sunt eliberati, trebuie sa se aibe in vedere riscul ca acest lucru sa incurajeze abandonul cainilor nedoriti. In situatia in care multi caini au stapan, un program de control al populatiei care se focuseaza pe castrare si proprietate responsabila ar putea fi mai corespunzator.
Dogs that are removed from a community may be too numerous or may be unsuitable for any rehoming scheme. If euthanasia of these unwanted animals is the only option, the procedure should be conducted in accordance with the regulations of the Competent Authority (see point 11 of Article 7.7.6.).
Cainii care sunt scosi din comunitate ar putea fi in numar prea mare sau nu se preteaza unei scheme de regazduire. Daca eutanasierea acestor animale nedorite este singura optiune, procedura trebuie efectuata conform reglementarilor Autoritatii Competente (a se vedea punctul 11 al Articolului 7.7.6.).

Punctul 11, articolul 7.7.6:

Euthanasia

When euthanasia is practised, the general principles in the Terrestrial Code should be followed, with the emphasis on using the most practical, rapid and humane methods and ensuring operator safety. Regardless of the method used, it is important to minimise distress, anxiety and pain by ensuring that operators are appropriately trained.

Pentru eutanasierea animalului trebuie folosite cele mai practice, rapide şi “umane” metode, care să asigure în acelaşi timp siguranţa celui care face operaţiunea. Indiferent de metoda aleasă pentru eutanasiere, este important ca stresul, anxietatea şi durerea animalului să fie reduse la minim – fapt care se poate obţine prin existenţa unor angajaţi bine pregătiţi pentru aceste operaţiuni.

Restraint

When a dog needs to be restrained for any procedure, including euthanasia, this should always be done with full regard for operator security and animal welfare. Some euthanasia methods should be used in association with sedation or anaesthesia in order to be considered humane.

Ţinerea în captivitate pentru orice procedură, inclusiv eutanasierea, trebuie sa se faca in deplina siguranta pentru angajat şi cu grija pentru bunastarea animalului. Unele metode de eutanasiere ar trebui folosite doar dupa sedare sau anastezie pentru a putea fi considerate umane.

  1. Special equipment
  2. When special equipment is needed to perform euthanasia (e.g. gas chamber), the system should be designed for the purpose and regularly maintained in order to achieve operator security and animal welfare.
  3. The following methods, procedures and practices are unacceptable on animal welfare grounds: explica cum sa NU ii omori ca sa nu sufere
  4. Confirmation of deathFor all methods of euthanasia used, death should be confirmed before animals are disposed of or left unattended. If an animal is not dead, another method of euthanasia should be performed.
  5. Carcass disposalCarcasses should be disposed of in a manner that complies with legislation. Attention should be paid to the risk of residues occurring in the carcass. Incineration is generally the safest way of carcass disposal.

Legalistică eutanasierea cainilor maidanezi – detalii CCR Curtea Constituţională a Romaniei

Mihai Kusko:  (material preluat de pe contul de Facebook Câinii maidanezi – pericol public)

In privinta discutiilor aupra legii care se aplica in privina cainilor fara stapan – OUG 155/2001 care prevede eutanasierea sau Legea generala (Legea 205/2004 actualizata prin Legea 9/2008) care prevede interzicerea eutanasierii cainilor, pisicilor si altor animale: Fara a fi jurist cred ca Decizia CCR da “verde” eutanasierii.

a) CCR NU a analizat constitutionalitatea formei actuale a OUG 155/2001 ci doar a analizat constitutionalitatea PL 912/2007 care urma sa modifice si sa completeze OUG 155/2001 (Acest lucru este mentionat explicit in textul motivarii).

b) CCR a observat ca OUG 155/2001 are rang de lege, e lege SPECIALA si a constatat ca prevederile legii generale se aplica doar cand legea speciala nu are dispozitii specifice derogatorii. Asta inseamna ca un proprietar nu poate sa-si eutanasieze cainele, pisica sau hamsterul dupa cum vrea el, in schimb autoritatile locale pot sa eutanasieze cainii nerevendicati sau neadoptati la sfarsitul perioadei de cazare, asa cum prevede legislatia specifica in vigoare.

c) CCR nu a comentat masura eutanasierii cainilor bolnavi (nu neaparat in stadiul terminal), a considerat masura eutanasierii cainilor agresivi drept NECESARA, iar in privinta art I, punctului 8 din PL 912/2007 nu a fost de acord cu modul de redactare neclar al legii. CCR a afirmat CLAR ca nu respinge nicio masura preconizata in acel punct, ci doar a cerut un set clar de masuri, iar solutia eutanasierii sa fie aplicata doar in ultima instanta.

d) CCR a desfiintzat ABERATIILE conform carora eutanasierea ar fi ” antieuropeana”” prin sublinierea cu litere BOLD a prevederilor art 12, lit (a), alin (ii) din Conventia europeana pentru protectia animalelor de companie care permite sacrificarea animalelor fara stapan, a observat ca art 13 din Tratatul de la Lisabona nu are incidenta asupra animalelor fara stapan, iar Declaratia Universala a Drepturilor Animalelor nu este un tratat international. CCR a sublinat ca solutiile de eliminare a cainilor din legislatiile altor tari sunt individuale si nu colective, iar CCR a dat ca exemple legislatia engleza si cea portugheza.

Stiu precis ca legislatia engleza pevede eutanasierea cainilor dupa 7 zile. Daca soluiile de elimnare a cainilor prevaute in Dogs Act 1906 sunt indviduale, atunci si solutiile similare prevazute in OUG 155/2001 sunt solutii individuale si nu reprezinta “ucidere in masa” asa cum urla oengistii.
Ca un ultim comentariu: exista in Legea 205/2004 art 20 (modificat tot prin Legea 9/2008!) care prevede: “Sacrificarea si uciderea animalelor se vor efectua cu respectarea prevederilor legale specifice in vigoare””.

 

 

Existenta cainilor pe strada incalca dreptul constitutional al omului la siguranta si integritate fizica(articolul 21).Nu exista drept al omului mai fundamental decat dreptul la siguranta. 

 

Trebuie aplicata OUG nr. 155/2001 inclusiv si mai ales articolul 7(1) care prevede eutanasierea cainilor care nu au fost revendicati sau adoptati in termenul de 7 zile. Pentru cei care invoca Legea Marinescu I: CCR a subliniat in cadrul Deciziei nr. 1 din 11.01.2012 ca OUG nr 155/2001 are caracter de LEGE cu caracter special, iar dispozitiile legii generale (Legea 205/2004 actualizata) nu se aplica in cazul in care legea speciala contine dispozitii specifice derogatorii. CCR nu s-a pronuntat asupra variantei in vigoare a OUG nr 155/2001, nu a considerat masura eutanasierii neconstitutionala, a subliniat existenta articolului 12, lit. a) alin.(ii) din Conventia europeana pentru protectia animalelor de companie care da posibilitatea partilor membre sa apeleze la solutia eutanasierii animalelor fara stapan cu conditia .respectarii principiilor conventii (evitarea durerii, suferintei si a temerilor evitabile). Cu toate acestea, oponentii eutanasierii pretind ca articolul 13 interzice eutanasierea animalelor cu exceptia celor bolnave desi in realitate articolul in cauza da derogari de la aplicarea principiile conventiei privind capurarea, detinerea si sacrificarea animalelor doar in cazul programelor guvernamentale de control ale bolilor. Totodata CCR a observat ca sus mentionata Conventie este singurul Tratat international in domeniu la care a aderat Romania. Rog persoanele interesate sa citeasca atat Decizia CCR cat si Conventia europeana pentru protectia animalelor de companie (ambele materiale se gasesc pe net)